Bine ai venit!! De când te aștept ..!!

joi, 8 ianuarie 2015

Iubește, prețuiește, arată

Când ești trist, ai impresia că tot ce te înconjoară este împotriva ta. Când te afli dincolo de ușa denstinului, problemele uită de politețe, n-ar suna la sonerie sau măcar să bată, ci pur și simplu intră nepoftite. Că ne place sau nu, nimeni nu scapă. Sincer să fiu, de ce am scăpa ?  De ce am vrea să fugim ? Lașitatea nu este o calitate. Nu e nici măcar un defect. E ceva ieftin, care atrage mulți clienți, atât prosperi cât și împovarați, ceva ce găsești la orice tarabă, oriunde.. oricand. Nu lașitatea este medaliată în război, ci curajul, eroismul, puterea de a înfrunta temerile.

Uneori ajungi să te lași condus de frică. Încă ceva de care să te ferești cu orice preț. Bine, orice om are temeri, asta e clar, însă dacă te lași mânuit de ele, este o greșeală în urma căreia, mai devreme sau mai târziu, o să îți pară rău.

Odată cu trecerea timpului, o să întălnești fel și fel de oameni. Oamenii sunt răi, nu toți, majoritatea. Ei alcătuiesc un top. Cei care urmăresc să îți facă rău, cei cărora nu le pasă ce faci și cei care te apreciază, iubesc și așa mai departe. Pentru prima categorie, am tot disprețul necesar. Ei sunt în stare de orice, pentru a te vedea suferind. Vor vorbi, vor inventa, vor face lucruri de care nici ei nu credeau că sunt în stare. Toate au cel puțin câte un scop. Vor ca nici tu să nu te bucuri de ce n-au putut ei avea vreodată. A doua categorie nici nu contează pentru mine. Atâta timp cat nu am avut sau n-am vreo formă de implicare emotională sau interacțiune cu ei, nu mă preocupă. Cei care te iubesc cu adevarat sau te apreciază, sunt importanți. Ei o să lupte pentru tine indiferent de circumstanțe, chiar dacă tu îți dai seama de asta sau nu. Și ei vor vorbi, vor avea diferite păreri, pro sau contra. Însă nu pentru a te distruge.

Așadar, nimeni nu scapă de probleme, tot ce contează este să găsești o cale de a trece prin ele. Nu fi laș, luptă pentru ceea ce îți dorești, pentru ceea ce ai. Înfruntă-ți fricile, doar așa devii mai puternic. Încă un lucru foarte important: nu asculta zumzetul vorbelor celor din jur, priveste-ți persoana iubită exact așa cum este cu tine, cum te face să te simți, nu cum vor alții să o deseneze. Iubește, prețuiește, arată.

miercuri, 22 octombrie 2014

Oamenii

Inspir cu putere, un aer curat de toamnă rece, agitându-mi cilii monotoni. Constat zilnic ca sunt sub așteptările mele, dar mai aștept, nu mă grăbesc. Mi s-a spus că trebuie să fii ironic, dar dacă nu ești și cu tine, chiar nu are rost să o faci.

Văd tot mai des cum au ajuns majoritatea oamenilor să diminueze ușor, importanța vorbelor. Cuvintele "te iubesc", nu mai sunt rezultatul unor trăiri și sentimente, în ziua de azi au alte scopuri. Unii le folosesc pentru a ajunge să sufle în pânzele albe ale unor bărci naive.. alții pentru a se minți singuri, ca trăiesc mai bine, când de fapt nu dețin cheia cufărului. În alte circumstanțe sunt folosite pentru a arăta recunoștința după o favoare sau un serviciu. "Mulțumesc", a devenit un cuvânt pe cale de dispariție, vânat tot mai des de braconierii patriei. Politețea se stinge încet, încet, iar eu privesc neputincios înarmat cu speranță. "Speranța, moare ultima", așa este, dar moare și ea.

Privesc în jurul meu și văd doar tristețe, pentru că mulți renunță la vise încă din tinerețe, de ce oare spunem toți ca avem probleme ? Ne facem rău singuri, fără să lăsăm semne.
De ce suntem triști oameni buni ? Că trăim, că putem umbla pe picioarele noastre ? Nici nu aveți idee cat de mult doresc cei care au nevoie de ajutor sa mearga, cei bolnavi, luptă pentru a trăi..nu se gândesc la muschi, la silicoane, la mașini cât mai scumpe, case cât mai mari sau fel si fel de extravaganțe. Ei învestesc timp în lupta surdă cu boala și realitatea.
Haide să fim recunoscători lui Dumnezeu, că suntem in viață și sa fim fericiți pentru asta !!


sâmbătă, 18 mai 2013

Dragostea adevărată



Din cauza repetatelor dezamăgiri, oamenii, obişnuiesc să susţină ideea că dragostea adevarată nu există . Ei  pretind că dacă nu s-au „întâlnit” cu ea, nimeni nu a facut-o.  Chiar există, într-o mică măsură, ce-i drept, dar există .

Ştii senzaţia aia când ai fluturi în stomac ? O ştii ? Normal. Ştii atunci când adormi în minte cu o persoană şi ai plăcuta surpriză de dimineaţă, să o găseşti tot acolo ? Mai ţii minte cum e să tresari din cauza unui simplu mesaj, pe care l-ai așteptat, probabil, o zi întreagă ? Cunoşti acea senzaţie de plăcere, venită în urma unor mici îmbrățișări ? Ai avut vreodată parte de un sărut, din care să tragi tot felul de conluzii, fără să fi rostit vreun cuvânt ? Asta cred eu că este o mică parte dintr-o dragoste adevarată.


Dacă ar fi să contabilizezi de ficare dată când i-ai dat cuiva ceea ce ţi-ai dorit tu sa ţi se ofere , care ar fi bilanţul ? Eu sunt de părere că acea dragoste nu apare peste tot , unde este asteptată, deoarece mulţi nu luptă pentru asta, nu pun foarte mult accent pe anumite criterii, care ar trebui să formeze baza unei relaţii. Vedem cum apar zeci de certuri din nimic, cum ne legăm de chestiile neînsemnate.. De ce? 

Eu cred sau mai bine zis , ştiu sigur, că iubirea nu este o joacă, ea nu poate fi programată, apare la momentul potrivit şi nu trebuie distribuită oricui. Dacă vrei să  fie bine, tot ce trebuie să faci este să fii sincer.. Sinceritatea este cea mai uşoară cale pentru a ajunge la inima cuiva.

Încă un motiv,  pentru care nu rezistă prea mult o relaţie, este acela că oamenii se bazează foarte mult pe aspect. Frumuseţea fizica este trecătoare, pe când frumuseţea interioară este veşnică. Degeaba eşti tu, să zic , cel mai frumos din lume...dacă nu ai puţină sensibilitate, trăieşti în zadar.


Cu mâna pe inimă spun că, de multe ori am trăit o dragoste adevărată şi tot de atâtea ori mi-am luat la revedere de la ea , dar sper ca într-o zi să o revăd şi să îi spun cât de mult i-am dus lipsa. 


marți, 19 martie 2013

Totul va fi bine ..




Ştii vorba aia : „totul va fi bine! ” ? ..hmm.. precis o ştii , nu ai nevoie nici măcar de o secundă, pentru ca să o găseşti în cutiuţa aia , în care îţi depozitezi tu gândurile. De multe ori stau şi mă gândesc, de ce oare toată lumea spune această vorbă cu o aşa uşurinţă ? De ce toţi se bazează pe această idee, ca orice s-ar întâmpla , automat va fi bine ? Cum se face că atunci când eşti într-o situaţie mai puţin plăcută, când ai nevoie de o mângâiere, tu primeşti un simplu şi sec : „totul va fi bine ! ” ??

E adevărat , sună frumos şi parcă îţi dă impresia că acea persoană, este alături de tine. Dar oare uităm cât de ipocriţi pot fi unii oameni ? Uităm că te-ar călca în picioare, doar să le fie lor bine ? Ştiu, acum în mintea ta, sunt considerat un frustrat , dar dacă stai puţin să te gândeşti... de câte ori ai primit afecţiune din partea acelor persoane ? .. îti ajung degetele de la o mână ca să numeri, probabil ţi-ar rămâne şi pentru o viitoare numărătoare ..
În această lume, în care toţi umblă după putere , faimă şi bani... bunătatea sufletească , inteligenţa sau poate chiar şi capacitatea de a iubi, se pierd uşor, uşor din cauza neglijenţei  produsă de aceste nevoi oarbe, care primează în ideologia unor persoane .   
Oamenii , nu sunt tocmai aşa cum par, de aia nu este bine să ne punem, peste măsură, încrederea  în cineva . Am o vorbă şi poate nu merită să fie contestată : oamenii se bucură pentru tine , doar când le este lor mai bine .

luni, 18 februarie 2013

Un drum cu tot cu trecător


E dimineaţă, e trist, e rece.. totul e pustiu, marea e mult prea liniştită. Un val peticit, şchiop fiind, se mişcă agale. Se chinuie.. se chinuie să-şi ducă la bun sfârşit călătoria, până la ţărm sau poate mai departe.. Un pescăruş , căci altceva nu era, se întrecea în zbor cu o lumină surdă , ce de pe cer venea . Nu ştim învinsul , căci doar lumina se mai zări , în orizontul mare, greu şi gri.

Mult mai târziu , mult mai departe.. într-o pădure cu multe capuri sparte ,se vede un drum cu tot cu trecător. O vulpe mică şi isteaţă, îi taie calea moşului, crezând că astfel îi arată, cine e şeful drumului.
La câţiva paşi distanţă de râul renumit, pentru miloasa apă ce e de neoprit, un cal mănâncă iarbă şi nici că se clinteşte , măcar pentru o secundă , măcar să prindă un peşte . Mulţi nu pricep sau încă se gândesc , cum pot eu oare să mai călătoresc ? Neavând sandale sau papucii moi , pe care eu acum, îi vreau înapoi.. dar n-am ce să fac, nu mă pot mişca , n-am cum să mă împac, nici de aş vrea. 

O fântână grasă mi-a apărut în faţă , nu ştiu ce să fac , o fi de verdeaţă ? „Am halucinaţii” , îmi şoptesc în gând, până beau din ea şi mă trezesc râzând. Ce-am băut eu oare ? Ce s-a întâmplat, de nu mai am stare şi mă tot zbat ? Vreau să alerg , vreau să zbor, dar nu oricum ,nu cu motor,nu cu reacţie , că-i demodat, vreau cu covorul că-i deplasat . 

Şi tot mergând încet, căci energie nu mai am, îmi simt sfârşitul gram cu gram..este aproape şi chiar nu pot , să mai trăiesc aşa, prefer deloc... dar nu e după mine , cu toţii ştim asta , îmi va veni sfârşitul când se va termina pasta , nu din mâncare şi nici din pix, ci cea din tastatură, aşa cum e promis.

luni, 14 ianuarie 2013

Amintirea , ce dar frumos

Întâmplător , mi-a căzut în mână un album cu fotografii vechi. Le privesc intens şi îmi revin în minte nenumărate amintiri . Cât de frumoase erau acele vremuri, fără griji ,fără probleme , în care nu ştiam decât să ne jucăm.Poate am vrea să retrăim acele clipe, însă nu avem nici dreptul, nici puterea să inversăm cursul timpului. Nu sunt poze cu o claritate ridicată , insă au de partea lor valori sentimentale.  Uneori stai şi te gândeşti, cum un lucru vechi , neclar, îţi poate umple sufletul de bucurie , chiar şi pentru o secundă, dar acea secundă , atât de mică , ţine locul orelor sau poate zilelor mai puţin senine. Împins de curiozitate, dau pagina următoare, iar mintea mea devine un loc de joacă pentru noi amintiri, aduse la viaţă. Simt cum sângele imi goneste prin vene,  ochii privesc umezi şi buzele se înfruntă nebuneşte. Fără să îmi dau seama, am ajuns la ultima fotografie..parcă am trăit o minunată poveste care, acum,  s-a sfârşit inexplicabil de repede. Rămân cu un gust amar, tânjind după acele clipe în care nu am facut nimic altceva, decât să imi las imaginaţia liberă.Brusc, mă linistesc . Îmi dau seama că mă pot întoarce in acea lume ori de câte ori deschid acest album .

Şi tu poţi trăi astfel de momente, fără prea mare efort, doar fă-o şi vei vedea rezultatul !   


duminică, 22 iulie 2012

Nimic nu poate fi nou , când toţi urmaresc acelaşi lucru



Trăim într-o lume în care valoarea numelui pierde teren în faţa statutului social şi a aspectului fizic. Într-o lume în care este mai importantă averea decât educaţia… o lume plină de oameni răi şi invidioşi. Nimic nu poate fi nou , când toți urmăresc acelaşi lucru. Este o rutină mondială ce nu își va găsi niciodată sfârșitul, de una singură. Oamenii refuză să lupte pentru visele lor şi se mulțumesc prea usor cu soarta de care au parte. Stând cu ochii spre cer şi așteptând ca totul să iți cadă în braţe , nu este o soluție. Doar muncind , vei reusi .

Vrând , nevrând fiecare dintre noi trecem prin clipe mai puţin plăcute. Viaţa este nedreaptă, ar spune unii, însă uită sau nu își dau seama ca fiecare acțiune atrage după sine o urmare. Este imposibil să îți meargă rău fără să fi meritat asta, iar dacă nu ar fi existat această deviză , probabil ar fi un haos total pe pământ.

Mă declar mulțumit, când pot ajuta o bătrânică să treacă strada, fără să o jignesc sau să o împing din calea mea. Când vad un copil amărât , niciodată nu voi mânca şi ultima bucățică din batonul meu cu ciocolată. Când un cățeluș plânge , imi este greu să nu mă opresc să îi ofer o mângâiere .

Cu părere de rău ,ajung şi la ultima idee.Vremurile sunt din ce în ce mai grele, iar fiecare dintre noi incercăm sa ne caştigăm existenţa, aşa cum un pui de pasăre se antreneaza zilnic pentru a învaţa să zboare.E bine de ştiut ca în România , astăzi, este foarte greu ,chiar şi cu un profesor ideal, să reuşim să "zburăm".Suntem împrăștiați peste tot pe glob, poporul român se plânge în fiecare clipă şi realizez că nimic nu mai este cum a fost. Conducătorii ţării nu aleargă decât după profit,iar în parlament se aud numai înjurături şi reproşuri. Patima banului este tot mai prezentă în majoritatea oamenilor, iar din cauza asta devin capabili să facă orice pentru a obţine mai mult. Vedem cum fraţii se bat intre ei, copiii luptandu-se cu parinţii lor pentru o bucată de pământ şi cum interlopii sunt din ce in ce mai prezenţi în nenumărate acţiuni. Parţile bune sunt tot timpul puse în umbră si parcă ne fac să le percepem ca fiind inexistente.
Este adevărat ,ducem o viaţă grea, dar cu toate astea să nu dăm vina pe țară, căci tot noi am contribuit la stricarea ei. 

miercuri, 11 iulie 2012

O zi ca oricare alta


Azi nefiind maine si nici ieri, m-am gandit sa pierd vremea. Soarele ,timid, sta sa rasara. O privire e de ajuns, zic eu , dar pana la urma ma las convins si ii fac din mana alene. Micul dejun ma asteapta cu nerabdare si cafeaua imi ofera satisfactia unei minunate dimineti. Zgomotul de afara ma ademeneste si fara ezitare ma las evacuat. Aerul proaspat ma patrunde si vantul bland imi mangaie cu tandrete parul. Intampin cu un zambet larg , corul minunat al pasarilor ce imi canta cu o pofta aparte . Raman surprins sa vad ca un fluture imi aterizeaza in palma si la cea mai mica miscare il alung, fara intentie.. Il urmaresc facand abstractie de tot ce se afla in jurul meu , pana cand dispare in inaltul cerului.. Ramas singur , caut sa imi fac noi prieteni. Zaresc o papadie. O apuc , iar cand sa ma prezint , tot puful de pe ea si-a luat zborul. La fel ca si acel fluturas, papadia nu a dorit sa stea prea mult timp cu mine, dar asta nu a contat caci eram mult prea fericit. Mintea imi topaie , incantata de ideea ce tocmai s-a nascut. Pofta de un mar nu imi da deloc pace, iar faptul ca nu pot ajunge la acea creanga mult prea inalta, ma nelinisteste. Posomorat , ma asez la tulpina copacului. Deodata simt o durere puternica in cap si ca prin minune ,un mar mi-a ajuns in mana.  Mmm.. ca bun a mai fost. Ma ridic si ma indrept spre casa , caci stomacul meu imi da ghionturi fara incetare. Sarut mana pentru masa , zic eu, iar mama imi raspunde dand din cap si aruncandu-mi o privire dulce.  Ies afara si raman uimit. Unde a disparut soarele? Parca totul este pustiu, un cer negru ce anunta ploi torentiale imi strica buna dispozitie si ziua de asemenea. Sunt nevoit sa raman in aceasta inchisoare de beton , in care soarele refuza sa patrunda, ascunandu-se si el de mult temuta vijelie. Ma gandesc sa citesc o carte, dar parca mi-a fost furata si ultima picatura de voiosie. Ma simt de parca energia mea se scurge incet, formand astfel o balta pe podea. Nici macar un mop nu ma poate ajuta,in acest moment,  sa recapat ce a fost candva parte din mine. Brusc , realizez ca ploaia are rostul ei ,ca altcineva are nevoie de ea si ca nu are rost sa fiu egoist. Nu pot fi trist , nu in situatia asta, cineva se bucura de fiecare strop , iar eu nu o sa fac decat sa fiu multumit. Chiar daca ziua va trece , asa cum nu mi-am dorit, gasesc inlauntrul meu o raza de soare ce ma incalzeste si ma linistesc cu ideea ca maine e o noua zi, un nou inceput.


miercuri, 4 iulie 2012

O poveste de povestit


Imi beau cafeaua si ma intreb..oare am pus suficient zahar? Chiar si asa, ajung cu puterea gandului langa o prapastie. Tin in mana o meduza ce nu sta deloc linistita.As vrea sa o calmez, dar imi dau seama ca nu am nevoie de ea si o arunc. Si ca in orice poveste ce contine actiune, trebuie sa ajung de partea cealalta a prapastiei. Imi scot haina si construiesc din ea un avion . Aripa stanga imi face probleme, dar continui  sa zbor cu ajutorul vaslelor. Am reusit !! Zaresc o cararuie, merg pe ea pana la un moment dat cand incep sa alerg. Deodata imi iese in fata un elefant si ma impiedic de el. Nu stie cum il cheama , asa ca o sa-l botez Micutu` . Incepe sa-mi povesteasca despre viata lui …mmm plictisitooor. Nu a facut nimic altceva , tot timpul , decat sa fie crainic TV. Il las, pentru ca stirile de la ora 17:00 stau sa inceapa. Ei bine , imi continui drumul. Ajung pe o autostrada si vad pe jos, parca dormind, o pisicuta strivita pe sosea. O salut , caci vorba aia : un om educat este un om politicos. Masinile refuza sa treaca, e pustiu si nici haina nu mai am. Frig nu imi este, pentru ca nu imi permit luxul asta intr-o canicula atat de incapatanata. Brusc, imi vine o idee, dar pana sa o pun in aplicare , a disparut. Caut alta intr-un sertar de langa un copac si asa mult prea plin cu vise si sperante. In zadar, nimic , aleg sa sun un prieten. Imi ofera informatii mult prea banale , de care chiar nu am nevoie in acest moment. Sunt depasit de situatie cu o viteza foarte mare, dar nu intru in panica ,deoarece la circa 100m sta un echipaj de politie. Ca sa vezi, sunt fericit , in sfarsit cineva i-a venit de hac. Dar asta nu e de ajuns, totusi trebuie sa ma intorc acasa. Cand tot incercam sa fac un plan, o musca mi-a sarit in ajutor. Mi-a spus ca stie ea pe cineva care ma poate indruma spre casa. M-am suit in carca ei si m-am lasat coplesit de aerul puternic ce imi venea in fata. Am ajuns undeva intr-un taram necunoscut . Totul era diferit si parca voiam sa raman acolo pentru totdeauna. Ulterior am aflat ca nu eram dorit de celelalte musculite obraznice si rasfatate. “Aha, o sa plec si nu ma voi mai intoarce niciodata, sac” , le-am spus eu suparat. L-am gasit si pe cel care mi-a promis ca ma duce acasa. Ia ghiciti ce a urmat… .. .? Da, asa este .. nu exista nimeni care sa ma poata ajuta. Plecasem de acolo posomorat. Mergeam tiptil , ca sa nu trezesc cine stie ce dihanie de animal. In sfarsit am gasit un covor, cred ca l-a pierdut Aladin, dar ce imi pasa atata timp cat ma intorc acasa . Dupa un zbor lung de cateva secunde am ajuns in fata casei si spre surprinderea mea, a iesit un mosnegut si mi-a spus ca nu mai locuiesc demult aici si cica sunt o iluzie printre iluzii. In momentul ala simteam ca ma topesc, iar apoi o caldura puternica ma cuprindea..imi varsasem cafeaua pe pantaloni.


joi, 21 iunie 2012

O persoană diferită este mult mai fericită



Fug undeva departe , alaturi de gandul meu ranit de cruda realitate. Sufletul imi este tot mai obosit si speranta imi bate , din nou, la usa inimii. Poate ar fi mai bine sa ii deschid, caci cine stie daca o voi mai intalni. Imi ofera mii si mii de motive pentru a crede in visele mele. Imi vine greu sa trec prin viata cu indiferenta, asa ca ma deghizez . Costumul imi este mult prea strans, dar asta nu ma impiedica sa imi duc planul pana la capat. Nu fac fata, nu pot. Ma simt bine in pielea mea. De ce sa fiu ca toti ceilalti ? Asta este, sunt diferit si sunt mandru. Poate gresesc sau poate nu. Realizez ca imi pasa de cei din jurul meu. Ca ori de cate ori supar , imi pare rau. Nu rad de defectele nimanui pentru ca si eu am ,iar asta este dovada ca suntem fiinte umane.  Stiu sa fac diferenta dintre bine si rau. Sunt alaturi de oricine are nevoie si nu astept nimic inapoi. Incerc sa ma indepartez de persoanele care nu imi inspira incredere. Nu stiu box si nici nu am muschii unui culturist , dar am una dintre cele mai importante puteri din lume, puterea cuvantului. Dau curs instinctelor si nu las pe nimeni sa ma schimbe pentru nimic. As putea scrie romane despre mine, dar ma limitez la atat pentru ca sunt de acord cu ideea : cu cat este mai misteriosa , o persoana, este mai interesanta si te face sa vrei sa o descoperi.

Tu trebuie sa fii unic. Sa nu lasi pe nimeni sa decida in locul tau. Nu-ti pierde increderea in tine. Aminteste-ti de fiecare data cand ti-e greu, ca trebuie sa lupti ca sa treci peste orice. Dandu-te batut , nu faci decat sa devii din ce in ce mai slab si asta nu te va ajuta. Incearca sa nu tii cont de ce spun altii , cand ai de luat o decizie sau cand trebuie sa iti alegi partenerul de viata. Bucura-te de toate lucrurile si fii fericit atat cat mai poti, caci timpul nu asteapta pe nimeni.

vineri, 15 iunie 2012

Un simplu om, nimic mai mult



Mereu mi-am pus intrebarea : Cum ar fi sa am super-puteri ? ..Sa pot fi invizibil. Sa pot muta munti.Sa pot sufla ape. Sa aud gandurile oamenilor. Sa pot fi oriunde in cateva secunde. Ar fi frumos..mmm sau nu. Daca am avea aceste puteri,ar fi un haos total. Unde ar fi placerea sa fii invizibil , cand unii cauta cu orice pret sa fie vazuti? De ce sa poti muta munti , cand ei stau foarte bine acolo unde i-a asezat Dumnezeu? De ce sa sufli apele, cand acolo traiesc milioane de vietuitoare ? Unde ar mai fi misterul, daca ai sti gandurile tuturor?  Si pana la urma, de ce sa ma teleportez, cand s-au inventat atatea cai de transport ?

Tu ce ai prefera ? Gandeste-te ca odata si odata va interveni plictiseala si cine stie , poate ai vrea sa dai timpul inapoi.Doar ca nu o sa poti, puterea asta nu e pe lista, deci da… vei avea o viata plictisitoare si vei fi cineva sau ceva fixat sa faca acelasi lucru. Te va macina rutina si incet te vei stinge exact ca un chibrit aflat la capatul puterilor ,strigand dupa ajutor. Nimeni nu o sa te auda, caci tu esti undeva departe..nu poti striga mai tare, ragusesti si nici apa nu ai,iar acum esti in desert ..ti-ai dorit asta din cauza unei mici clipe de neatentie. Te intinzi pe jos crezand ca acolo e un pat moale.Nisipul iti intra in par , iar un scorpion amabil iti tine companie.Simti o intepatura si nu e colegul tau de banca , atentionandu-te ca profesoara e cu ochii pe tine.Strigi cat de tare poti , auuu, dar nici de data asta nu te aude nimeni.Iti aduci aminte ca ai in buzunar o batista alba, pe care o fluturi in toate partile , in speranta ca vei primi o a 2 a sansa din partea destinului.Nici el nu te asculta, iar acum devii din ce in ce mai bolnav.Veninul prietenului tau amabil , se raspandeste in corpul tau , facandu-te mai predispus la moarte ca oricand. Vezi daca iti doresti super-puteri, ce patesti ?  daca nu te multumesti cu ceea ce esti ?

Lasand gluma la o parte , este important sa intelegem ca e mai bine sa fim oameni. Indiferent ca viata e buna sau rea . Chiar daca momentele de fericire sunt inferioare ,  trebuie fim multumiti. Sa aratam ca stim sa ne bucuram , fara a avea motive deosebite. Sa speram ca intr-o zi va fi mai bine. Sa dovedim de ce suntem in stare si sa nu lasam pe nimeni sa ne distruga visele.

marți, 5 iunie 2012

Suferinţă sau fericire , tu alegi !



Multi oameni sufera ,cu adevarat, in lumea asta.Multe familii se dezbina, din diferite motive.Specia umana este afectata , atat fizic cat si psihic, atunci cand intampina greutati.. Privind in jurul meu, refuz sa ma gandesc , ca eu as putea fi in locul celor care trec prin desele clipe neplacute ale vietii.Nimeni nu doreste ,dar vezi tu , soarta nu face pe plac nimanui, ci isi urmeaza cursul exact asa cum a fost dat de Dumnezeu.

Deseori ranim, cu sau fara voia noastra, iubim cu masura si multumim de prea putine ori, pe cei dragi. Aruncam cu usurinta reprosuri,folosim cuvinte nepotrivite ,iar daca luam in considerare si tonul ridicat, nu cred ca s-a inventat o unitate de masura pentru o asemenea inaltime.Scenele lacrimogene ar fi ultimele pe lista, iar daca se ajunge aici , te poti considera personajul negativ in propriul tau film si asa mult prea dramatic.

Datorita unui caz familial mult mediatizat in Romania, incheiat cu o adevarata tragedie , am realizat un lucru si anume : pretuieste-i pe cei de langa tine pentru ca niciodata nu esti sigur cat ii vei mai avea alaturi. Am invatat ca micile atentii, dese sau rare, sunt mai placute decat orice dar pretios.Este acea dovada ca cineva se gandeste la tine, ca esti important sau ca faci parte din viata lui.

Pe langa alte impedimente ajungi la un moment dat sa iti doresti ca lumea sa se sfarseasca, vrei sa se termine totul , iar dupa cateva secunde esti plin de viata.. Nu esti schizofrenic, si tu stii asta, fiecare din noi traim astfel de momente. Viata este frumoasa, trebuie doar sa stii cum sa o traiesti in asa fel incat sa nu pornesti un razboi cu ea…

joi, 31 mai 2012

Timpul, mai pretios decat orice comoara



Fiecare secunda , din viata ta, este importanta.Daca vei continua sa neglijezi faptul ca viata e scurta si ca timpu trece foarte repede, nu vei ajunge decat sa te intrebi la un moment dat : oare de ce mi-am pierdut vremea ?  Orice moment al zilei poate fi petrecut in asa fel incat sa nu iti irosesti timpul aiurea. Gandeste-te, cum ar fi daca ai cronometra fiecare secunda pierduta ?..iti spun eu, vei ajunge la un rezultat neasteptat si sunt sigur ca iti vei programa fiecare clipa. Timpul nu sta in loc pentru nimeni si nimic in lume. Probabil crezi ca iti vand gogosi sau ca scriu aici pentru ca nu am altceva de facut. NU!! Fac lucrul asta ca sa realizezi si tu ,ca timpul este mai pretios decat orice comoara.
Poate ca acum nu iti dai seama , dar intr-o zi vei vedea ca asta e singurul lucru pe care il poti controla in totalitate.

Viata e scurta..preferi sa o dormi sau sa ti-o petreci in fata unui ecran? Nu ar fi mai bine sa faci ceva constructiv? Ceva in folosul tau ? Ceva de care poti fi mandru mai tarziu?

De cand nu ai mai iesit la o plimbare in aer liber? Si aici nu ma refer la mersul prin camera cu aerul contitionat pornit... ma refer la o plimbare prin parc,o drumetie pe un deal, un munte si asa mai departe.  Aa , si inca ceva  :


Traieste fiecare clipa ca si cum ar fi ultima, caci niciodata nu stii cand se termina povestea ta !!  

marți, 29 mai 2012

Cand cineva conteaza pentru tine


Fiecare om are in gand pe cineva..fiecare om este atras de o persoana.Insa rare sunt momentele in care cei doi isi impartasesc unul altuia sentimentele.Poate din frica sau poate nu este inca momentul potrivit.

Ca sa vorbim mai pe larg despre acest subiect, treaba sta cam asa : inca de la inceputul vietii pe pamant, mai exact de la Adam si Eva, omului i-a fost dat sa iubeasca.Cu totii stim ce este iubirea, insa nu multi o inteleg si o traiesc in adevarata ei "splendoare"..
In zilele noaste multi confunda iubirea cu o sticla de suc, de exemplu. Daca vrei o desfaci , bei putin, iar in cazul in care nu iti mai trebuie.. o arunci cu usurinta, fara sa ii mai duci grija macar pentru o secunda. GRESIT!! sau cel putin asa privesc eu lucrurile..nu mi se pare normal sa iti bati joc de cineva , care probabil , nu ti-a facut nimic rau sau nu merita sa fie tratat asa. Este parerea mea si stiu ca unii nu pot fi de acord cu asta, dar ca sa fiu sincer chiar nu imi pasa.Fiecare este liber sa faca ce vrea.Cine sunt eu ca sa ii schimb? Important este ca orice ai face,bine sau rau, intr-o zi ti se poate intoarce.

Oare se gandeste la mine? Ce face acum? Unde o fi? ..sunt cateva din multele intrebari pe care ti le pui, atunci cand o persoana conteaza pentru tine, indiferent ca ea stie sau nu.Chiar daca afara ploua sau ninge, in sufetul tau este senin..soarele stirb, arde mai tare ca de obicei si tu esti fericit...cel mai fericit. Totul incepe de la o plimbare, va simtiti bine impreuna, va casatoriti , aveti copii frumosi, nepotii sunt plini de energie si povestea asta frumoasa se sfarseste..odata cu ticaitul ceasului si cu gandul ca nu trebuie sa intarzii la prima ora. Sigur ca da, fluturasii din stomacul tau se agita tot mai tare, iar tu nu incerci deloc sa ii opresti si pana la urma urmei de ce sa faci asta ?

Multi cred ca ei nu isi vor gasi niciodata "sufletul pereche", chiar daca sunt intr-o continua cautare. Gandeste-te ca undeva, in lumea asta atat de mare, cineva este pregatit si pentru tine.



sâmbătă, 5 mai 2012

O zi obisnuita, o mare sarbatoare



Fiecare zi ar trebui sa fie una speciala pentru noi. De ce sa fim fericiti doar de cateva ori pe an,cand sunt sarbatori , zile onomastice si asa mai departe.Eu sunt de parere ca fiecare zi este importanta pentru noi ; numai faptul ca ne`am trezit de dimineata , ca suntem sanatosi si ca putem vedea lumina zilei este un lucru minunat.

De ce esti trist ,cand defapt ai mii de motive sa fii bucuros ?!? Gandeste-te cat de greu le este bolnavilor sa treaca cu bine peste o zi si tot gasesc motive pentru a fi fericiti.

Multumeste-te cu ceea ce ai , cu ceea ce esti si incearca sa devii ceea ce vrei sa fii.Ai incredere in tine si nu lasa  pe nimeni sa te schimbe , pentru nimic in lume !!



luni, 30 aprilie 2012

Frumusetea fiecarui anotimp in parte

Toamna.. unii dintre noi urasc acest anotimp. Probabil pentru ca incepe scoala sau ca vin ploile reci, dar daca te uiti la culorile copacilor sau la covorul de frunze pus pe aleile parcurilor , te face sa te gandesti putin si sa te intrebi : " Daca nu ar exista toamna, oare am fi mai fericiti ? ".

Iarna este un anotimp rece, dar in acelasi timp si frumos.Renumita plapuma alba care se aseaza peste munti, dealuri si orase, partiile de schi pline si sarbatorile vesnic asteptate ne fac sa iubim si sa respectam acest anotimp.Din pacate , cu "ajutorul" incalzirii globale , nu vom mai avea parte de clipele acestea frumoase, in cativa ani.Cu toate acestea , pot spune ca iarna este si va fi mereu unul dintre cele mai frumoase anotimpuri.

Primavara este binevenita pentru toata lumea. Insectele , copacii , animalele si de ce nu chiar si oamenii "se trezesc la viata " , dupa o perioada mai dificila din an. Victoriosi , ghioceii, isi fac aparitia pentru a imbuna sufletul fiecarei femei de 8 martie si nu numai. Dulcele ploi menite sa ne racoreasca dupa o zi calduroasa, nu fac decat sa ne pregateasca pentru urmatorul anotimp.

Consider ca nu mai are nevoie de nicio introducere.Vara este de departe cea mai mare bucurie in randul copiilor ,dar si in randul celorlalte categorii de varsta. Mare, plaja, bronz ,o mica lista aflata in mintea multora dintre noi menita sa ne ocupe timpul si asa prea scurt.

Acestea fiind spuse, Dumnezeu ne-a binecuvantat cu cele mai frumoase anotimpuri posibile , pe care nimeni nu este in stare sa le schimbe sau sa le inlocuiasca.

luni, 23 aprilie 2012

Cum putem invata de la "mama natura" !?

Natura.. nu numai ca este frumoasa, dar ne si invata de multe ori anumite lucruri. Intr`o zi, de exemplu, mancam nuci.. printre cele mari pe care le aveam , am vazut una foarte mica si pricajita. Nici nu imi venea sa o desfac , asa ca m-am hotarat sa o arunc. Insa ceva imi spunea ca fac o greseala, iar cand am desfacut`o am gasit un miez atat de gustos si frumos incat nu imi venea sa cred, cum o asa nuca poate sa contina un asa miez. De aici am invatat ca nu trebuie sa judec oamenii dupa aparente pentru ca niciodata nu voi sti ce gasesc inauntru.

sâmbătă, 21 aprilie 2012

Recomandari

Filme : (click)

Straw Dogs

Colombiana  

Limitless   

 The Words  

Dear John 

The Vow  

Footloose 

Flipped   

 Never Back Down  

A Walk to Remember

A Bronx Tale

Hachiko: A Dog's Story



Seriale :  (Click )

Prison Break
The Walking Dead  
Dexter 

The Vampire Diaries

Gossip Girl   

Pretty Little Liars



Relatia barbat-femeie

Pe vremuri exista respect intre barbati si femei, astazi lipseste cu desavarsire. Apar tot mai multe cazuri in care barbatul este violent, posesiv si foarte gelos. Cum poti sa lovesti o fiinta atat de frumoasa care , practic , iti lumineaza viata ?? Asa iti dovedesti tu barbatia , batand-o sau aruncand in ea cuvinte grele , care nu fac decat sa o raneasca?? Asa arati ca o placi , fluierand sau facand ca toate animalele dupa ea pe strada?? NICI VORBA !! Un barbat adevarat stie sa pretuiasca o femeie exact asa cum este ea. Priveste si dincolo de aspectul fizic, este atent , romantic , amuzant , impunator exact atunci cand trebuie.
In opinia mea relatiile trebuie sa se bazeze pe incredere, comunicare si respect. Iar daca nu exista nici o sansa de convietuire se poate finaliza totul civilizat fara alte complicatii.

Nu vreau sa par nici feminist nici misogin , insa eu ma refeream la cele care merita sa fie tratate asa. Este evident ca exista si parti negative in comportamentul unei femei, nu numai "lapte si miere". Femeia care se poate clasa in categoria "cele care merita" trebuie sa fie la randul ei atenta , grijulie ,sincera ,onesta si nu in ultimul rand fidela. Stiu, suna ca un basm , insa eu cred cu tarie ca acesta este singurul mod prin care cele doua parti pot trai in liniste si pace.